Toată lumea aude cuvântul „TVA”, dar puțini îl înțeleg cu adevărat până în momentul în care deschid un bon, primesc o factură sau își pornesc propria afacere. TVA (Taxa pe Valoarea Adăugată) este un impozit indirect, aplicat bunurilor și serviciilor, care ajunge în prețul plătit de consumator și se colectează etapizat în economie.
În acest articol, explicăm simplu ce este TVA, ce cote există, cine o plătește în realitate și unde ajung banii.
Cotele TVA în Republica Moldova
Cotele și regimul TVA sunt stabilite în Codul fiscal al Republicii Moldova (Titlul III – TVA).
Mai jos este „harta” simplă, utilă antreprenorilor și oamenilor care vor o explicație rapidă:
| Cota TVA | În ce se aplică, pe scurt | Exemple ușor de recunoscut |
|---|---|---|
| 20% | Cota standard, pentru majoritatea bunurilor și serviciilor | majoritatea produselor și serviciilor de zi cu zi |
| 8% | Cota redusă, pentru anumite bunuri/servicii prevăzute expres de lege | unele produse esențiale (ex.: pâine, lapte, medicamente – ca exemplificare), plus servicii HoReCa (cazare și produse alimentare/băuturi pentru consum imediat, cu excepția alcoolului – în condițiile legii) |
| 0% | Cota zero (în practică: „scutire cu drept de deducere”), în special pentru exporturi și livrări speciale | exporturi, transport internațional și alte situații speciale reglementate |
Observație importantă pentru SRL-uri – cota corectă se stabilește în funcție de tipul livrării (ce vinzi și în ce condiții), nu doar de domeniul firmei.
Ce este TVA?
TVA este un impozit indirect, colectat în lanț (producător → distribuitor → comerciant), iar la buget ajunge, de regulă, diferența dintre TVA aferentă vânzărilor și TVA aferentă achizițiilor (deductibilă), ceea ce face ca sistemul să taxeze „valoarea adăugată” la fiecare etapă.
Un pic de istorie, pe scurt:
- TVA a fost introdusă la scară largă în Franța în 1954, apoi s-a extins și a devenit un model folosit pe scară largă în Europa și în lume.
- În Republica Moldova, TVA a fost introdusă începând cu 1 ianuarie 1992.
- În noiembrie 1994 a fost adoptată o lege separată cu privire la TVA, iar ulterior Titlul III al Codului fiscal (TVA) a intrat în vigoare la 1 iulie 1998.
De ce există TVA
TVA a apărut și s-a răspândit pentru că a fost gândită ca o alternativă mai „curată” la taxele pe cifra de afaceri care se acumulau repetat în preț (efect de „cascadă”), distorsionând costurile pe lanțul economic.
Unde ajung banii? În bugetul public. Bugetul de stat reprezintă totalitatea veniturilor și cheltuielilor pentru realizarea funcțiilor autorităților publice centrale și se administrează de Ministerul Finanțelor.
În documentele publice tip „buget pentru cetățeni”, TVA este prezentată ca una dintre sursele importante de venituri, iar cheltuielile sunt planificate pe domenii precum sănătate, învățământ, protecție socială, ordine publică și altele.
Cine plătește TVA
În realitate, TVA este suportată de consumatorul final (persoana care cumpără produsul/serviciul).
Firma plătitoare de TVA este, în esență, un intermediar: colectează TVA de la client și o virează către stat, după ce scade TVA de pe achiziții, conform mecanismului de deducere.
În contabilitate și în deconturi apar frecvent aceste noțiuni (foarte utile și pentru antreprenori):
- TVA colectată(calculat) (ieșiri) = TVA din vânzări.
- TVA deductibilă (intrări) = TVA din achiziții care poate fi dedusă (în condițiile legii).
- TVA de plată = când TVA colectată > TVA deductibilă (diferența se achită la buget).
- TVA de recuperat = când TVA deductibilă > TVA colectată (situație frecventă la export sau investiții; poate duce la reportare/solicitare de restituire în condițiile legii).
Exemplu simplu pentru o SRL
Să presupunem că un SRL produce și vinde un produs cu cota standard.
Vânzare către client
- Preț fără TVA: 100 lei
- TVA (20%): 20 lei
- Total (preț final): 120 lei
Firma încasează 120 lei, dar cei 20 lei TVA nu reprezintă „bani ai firmei” (nu sunt profit). Ei se declară și se virează la buget după calculul perioadei fiscale.
Achiziție de materie primă
- Preț fără TVA: 50 lei
- TVA (20%): 10 lei
- Total achitat: 60 lei
Cei 10 lei sunt TVA deductibilă, dacă achiziția este utilizată pentru livrări impozabile.
Calcul TVA pe perioada fiscală
- TVA colectată(calculata): 20 lei
- TVA deductibilă: 10 lei
- TVA de plată: 20 – 10 = 10 lei
Când nu se plătește TVA
Aici sunt două situații care se confundă des, dar au efecte diferite pentru firmă (mai ales în prețuri și cash-flow):
Scutire fără drept de deducere
Legea prevede anumite operațiuni scutite de TVA fără drept de deducere. Pe scurt: nu adaugi TVA la vânzare, dar (de regulă) nici nu poți deduce TVA-ul din unele achiziții aferente acestor operațiuni.
Exemple (din legislație, în formulare simplificată):
- operațiuni legate de locuință și teren (vânzare/închiriere/arendă, cu excepțiile prevăzute).
- servicii de învățământ (publice și private) legate de procesul educațional (în condițiile prevăzute de lege).
- servicii medicale (cu excepții, de exemplu cele cosmetice).
- servicii financiare (credite, conturi, valori mobiliare etc.) și asigurări/reasigurări.
Cota 0% / scutire cu drept de deducere
Cota 0% (în Codul fiscal formulată ca „scutire cu drept de deducere”) este folosită, în principal, pentru export și operațiuni conexe. Diferența-cheie: vindeți cu TVA 0%, dar păstrați dreptul de deducere a TVA din achiziții.
Exemple uzuale:
- mărfuri/servicii pentru export și transport internațional.
- alte livrări „speciale” (de exemplu proiecte de asistență tehnică/investițională, zone economice libere, magazine duty-free – în condițiile prevăzute de lege).
Înregistrarea și declararea TVA
Regula generală – înregistrarea ca plătitor de TVA devine obligatorie când livrările impozabile depășesc pragul legal într-o perioadă de 12 luni consecutive (anumite operațiuni se exclud din calcul, conform regulilor din Codul fiscal).
Din punct de vedere procedural, explicațiile de practică fiscală arată că subiectul trebuie să notifice și să se înregistreze în termenul prevăzut, iar statutul se aplică de la începutul lunii următoare depășirii (conform regulii generale descrise).
Pragul de înregistrare (actualizări importante în 2026):
- Începând cu 2026, pragul a fost majorat la 1,5 milioane lei.
- Ulterior, a fost adoptată majorarea la 1,7 milioane lei, cu intrare în vigoare de la 1 martie 2026.
În paralel, înregistrarea voluntară poate fi utilă (de exemplu pentru deducerea TVA la investiții sau când clienții preferă furnizori plătitori de TVA).
După înregistrare, compania ține evidența TVA, emite documente fiscale conform cerințelor și declară periodic TVA (colectată și deductibilă), achitând diferența sau, după caz, solicitând restituirea/compensarea în condițiile prevăzute de lege.
Concluzie și resurse utile
TVA devine mult mai clară când rețineți regula de bază: clientul o plătește în preț, firma o gestionează, iar la buget ajunge diferența dintre TVA colectată(calculata) și TVA deductibilă.
Pentru o SRL, cele mai frecvente riscuri sunt: aplicarea cotei greșite, documente incomplete, calcul incorect al TVA de plată sau neînțelegerea scutirilor (mai ales diferența dintre „0%” și „scutit fără drept de deducere”).
Dacă vreți să verificați rapid:
- ce cotă TVA aplicați corect în domeniul Dvs.
- dacă trebuie să vă înregistrați (mai ales în contextul pragurilor actualizate din 2026),
- cum setați procesul corect de evidență/declarare și cum vă pregătiți pentru un control.
Runat Accounting & Advisory oferă consultanță fiscală, evidență contabilă și suport în relația cu autoritățile, într-un format orientat pe claritate și confidențialitate.
Programați o discuție confidențială cu echipa Runat
pentru a clarifica rapid cota TVA, obligativitatea înregistrării și modul corect de calcul/declarare pentru afacerea Dvs.
Surse:
Codul Fiscal al Republicii Moldova — Titlul III (TVA)
Serviciul Fiscal de Stat (SFS)
Legis.md
